Libertatea iluziei

Un blog care sper să vă facă plăcere să-l citiţi din când în când.

The bodega!

Posted by Marlo pe 11-07-2009

Ieri, pe la prânz a venit inevitabila întrebare. De la colegul meu, destinatar eu: „Ce mâncăm azi?„.

Îmi place să-l torturez nițel și să vin cu răspunsuri de genul „Păi mă gândeam la niște parizer cu pâine„. El e genul de om care aleargă nițel pentru mâncare. Diferit de omul arhaic, el aleargă ori pe la KFC, sau McDonalds, sau City Grill.

Eu, pot să mă mulțumesc și cu o conservă de ton uneori. Deși alteori mi se face și mie poftă de ceva mai sofisticat. Nu spun că nu e sofisticat să mănânci ton. E suficient să îți cumperi o conservă de ton fără deschizător pe ea. E o experiență complexă din start. În fine…

Și eu am venit cu propunerea: „Hai să vedem cum e la localul ăla de la Gara de Nord„….

Înainte să termin ideea, spiridușii ne-au dus acolo cu primul tren.

Puff! Eram acolo. La un fel de „împinge tava”, doar că nu aveai tavă, și alternativa era individul dinaintea ta. Doar că dacă îl împingeai, riscai să te pocnească cu o paporniță sau ceva care mirosea a ceapă oricum.

Tudor era în dubiu. Toată mutra lui avea dedesubt o subtitrare care era foarte citeață: Bă, ești sigur??

Nu eram atât de sigur cât curios:

– Aveți ciorbă?

A scuipat guma în coș și mi-a acordat încrederea în sine înapoi când mi-a confirmat:

– Dea…

– Dați-mi și mie o ciorbă de burtă cu ardei iute…

A luat polonicul și a compus o ciorbă din 2 recipiente, unul cu fâșiile de carne, unul cu zeama. Mi-a trântit un ardei într-un șervețel, pâinea crestată, oțet într-un păhărel de plastic și câteva vorbe după ceafă:

– …’șopt de mii!

Mi-am dat seama că era vorba de prețul lichidului. Parcă auzisem un trei. Mă uit la Tudor.

– Cât a zis?

– Treișopt.

Așa auzisem parcă și eu. Dar geamurile încep să zdrăngăne:

– Șaișopt!!

Mă ridic din tranșeu, scutur hainele de moloz și după ce îmi scade țiuiala din ureche întind tremurând o sută către puștoaica cu voce de tanc care urlă suav:

– Nu la mine, la casă!!!

Vorbele ei m-au pălmuit către casă. Un individ cu halat și țigară în gură stătea la butoane. Mă apropii și îi șoptesc inutil: șaișopt! Știa. Pe dracu’, cred că și Timișoara știa!

Am plătit și am luat tava. Ne-am așezat la masă. Tudor:

– Auzi, eu nu-mi iau de aici, cred că o să-mi iau o salată de la Mc. Vii cu mine?

– Da măi…

Ardeiul era absolut odios! Ciorba era ok dacă lăsai fășiile de burtă dedesubt, iar pâinea avea chestii negre prin ea.

Am sorbit zeama și cu foamea ușor pe hold, m-a apucat cheful de glume:

– Bă! Ciorba asta nu e chiar îngrozitoare!

Și adevărul ăsta era. Nu era îngrozitoare, dar o strica PR-ul. Lângă mine, un nene de 105 kg mânca sorbind ca un compresor transformat în aspirator. Masa la care mânca se ținea în dibluri de paișpe ca să nu fie trasă de jetul lacom…

În fine, eventual am terminat de mâncat. Am avut inițiativa de a duce tava cu cele rămase înăuntru. Am revoluționat bodega. Toate lingurile au căzut la pământ și toți se uitau la mine ca la Paștele Ateic atunci când am așezat civilizat tava pe blatul de lângă casă. Chiar am auzit zgomot de cruci făcute iar personalul bodegii a intrat în șoc.

Am zis să plec dracu’ cât mai repede de acolo și m-am refugiat cu Tudor în Springtime. Am luat o felie de pizza și o bere, iar colegul a atacat frigăruile. A fost ceva mai bine!

Concluzia zilei?

În Gara de Nord e o ciudățenie de „local”, aproape de gura de metrou. Nu mâncați acolo!!!

DSC01070 - Gara de Nord - small

Anunțuri

4 răspunsuri to “The bodega!”

  1. IndigoBird said

    Pai deh, ati fost sa mancati in Gara de Nord unde nu exista fo’ selectie a clientelei, nu?! Ca doar pe acolo circula tot felul de oameni, de conditii diferite. Si doar nu ii lasa in local numai pe cei care au absolvit 7 ani de-acasa. In privinta personalului, nu prea sunt scuze, da’ ma gandesc ca o fi un fel de adaptare la clientela pe care o au in mod curent.
    Imi imaginez ca voi aratati precum extraterestrii pe acolo.
    Bine ca, macar, nu te-ai pricopsit cu fo indigestie!:D

  2. Marlo said

    Ciorba era relativ ok, cred că mai degrabă făceam hepatită de la cum arăta locul decât de la mâncare. 🙂

  3. carlitos said

    Gara de nord, in sine, e o ciudatenie… indiferent de oras!

  4. Anonim said

    Marlo, nu mai lua prânzul în astfel de locuri, în bucătăria lor se întâmplă numai lucruri necurate, la propriu vorbind!!
    Îţi povestesc, pe scurt, o întâmplare la care a fost martor un prieten de-al meu!!
    Cu ceva timp în urmă a lucrat într-un restaurant din centru, prin spate pe la Inter, nu mai ştiu cum se numea!!
    Doi clienţi s-au aşezat la masă şi unul dintre ei a comandat cafea!!
    El s-a conformat şi i-a adus cafeaua!! După vreo zece minute persoana de la masă îl cheamă din nou şi pe un ton zeflemitor îi spune că el nu poate bea cafeaua respectivă pentru că e rece!! A refuzat comanda spunând că vrea alta!!!
    Ăsta nu a avut ce să facă, a luat ceaşca şi a dus-o în bucătărie!!

    Aici să vezi fază tare, unul de-acolo, din bucătărie, a luat tacticos ceaşca şi a tras o mare flegmă cu muci în ea, după care a încălzit-o spunând că acum are şi zaţ !!
    -Vezi că se poate, a zis persoana de la masă după ce a luat o înghiţitură zdravănă!!
    Omul fiind mulţumit i-a lăsat şi şpagă, înainte de a pleca!!
    Să ştii că nu e banc, chestia e reală!!
    Odată, când am cumpărat o shaorma, şi eu am avut impresia că individul care o pregătea a scuipat în maioneză…. de atunci, foarte rar mănânc produse pregătite într-o altă bucătărie decât cea proprie!!!

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: